Constelația ,,Luceafărului”

Descriere

CONSTELAŢIA ‘LUCEAFĂRULUI’

O INTRODUCERE CLASICĂ LA O OPERĂ ROMANTICĂ

Silabus curs | lector Luigi Bambulea

I ∙ Premisă

Lectorul cursului pleacă de la convingerea că provocarea nu este, astăzi, să reuşeşti să îl eviţi pe Eminescu, ci să reuşeşti să îl frecventezi – decomplexat şi totodată atent –, eventual să îl asimilezi. Consacrat unuia dintre textele bibliografice ale literaturii române (sinteză a concepţiilor romantice ale erosului şi genialităţii), cursul va asigura atât iniţierea în imperiul literar eminescian, cât şi aprofundarea orizontului cultural şi metafizic pe care îl deschide amplul poem Luceafărul. Plecând de la asumpţiile că Eminescu rămâne un autor de maxim interes şi că densitatea operei lui oferă oportunitatea unui exerciţiu analitic / interpretativ generos, cursantului i se va propune şi o iniţiere în lectura literară (competentă), urmărindu-se asimilarea unor noţiuni, metode, instrumente, strategii şi paradigme de analiză (în speţă, literară). Contextualizările (necesare înţelegerii adecvate a operei) vor presupune totodată familiarizarea cu profilul general al Romantismului (şi cu evoluţia literaturii române spre momentul Eminescu). Nu în ultimul rând, limbajul, conceptele şi referinţele utilizate de lector vor presupune vizitarea (ghidată) a mai multor arii, epoci, tradiţii şi „familii” culturale, precum şi informarea privitoare la câteva dintre problemele majore ale gândirii europene. Astfel că, deşi concentrat asupra unei opere romantice, cursul se oferă ca o experienţă intelectuală „clasică” (sistematică, documentată, erudită), aşezată sub semnul valeryenei ambivalenţe „rigoare şi fervoare”. El poate fi, prin urmare, şi o provocare la cultură sau o invitaţie în sfera multiformă a ideilor.

 II ∙ Structură Curs

1.Premise ∙ Apariţia meteorică. Cum a fost posibil creatorul Eminescu? 1.1. Tradiţia culturală locală (cultura religioasă; literatura populară; literatura cronicarilor) ∙ 1.2. Eminescu şi Romantismul (dinamica curentelor culturale; raportul Clasicism / Iluminism – Preromantism / Romantism; Preromantismul literar românesc: specificităţi; raport Preromantism – Romantism; direcţiile paşoptismului; romanticii pre-eminescieni; ce este Romantismul?; profilul general al Romantismului; cele două Romantisme; Romantismul românesc: schiţă istorică sumară, anatomie critică) ∙ 1.3. Alte influenţe (cultura clasică, cultura orientală) | 3 ore

2. Omul, mitul, opera ∙ 2.1. Excurs biografic (familia; studiile; relaţia cu teatrul; funcţiile, ocupaţiile, viaţa intelectuală; Junimea; Timpul; iubirile; boala; moartea) ∙ 2.2. Opera eminesciană: radiografie sumară (genuri, specii, teme recurente, interese culturale); manuscrisele (istoria manuscriselor; conţinutul lor; ediţiile antume; recuperarea postumelor eminesciene; proiectul Perpessicius – Vatamaniuc – Creţia; facsimiliarea caietelor Eminescu [Noica – Simion / Both) ∙ 2.3. Receptarea critică a lui M. Eminescu (momentul Familia; entuziasmul junimist; reticenţa junimistă; contemporanitatea mefientă; cazul Grama; prima cristalizare a mitului; prima canonizare; poetul naţional; instrumentalizarea ideologică a operei; cazul Dilema / 1998; patologii eminescofile) ∙ 2.4. Elemente de eminescologie – principalele sugestii, soluţii, metode şi paradigme interpretative / analitice (de la „poet în toată puterea cuvântului” la Eminescu în Mitteleuropa) ∙ 2.5. Lirica eminesciană (etapele creaţiei poetice eminesciene; aspecte / categorii definitorii) | 4 ore

3. Luceafărul ∙ 3.1. Istorie literară şi genetică textuală (surse de inspiraţie; etape şi variante de redactare; intervenţiile lui Maiorescu; versuri migratoare) ∙ 3.2. Uvertură (arhitectura poemului; antitezele structurale; filosofia genialităţii) ∙ 3.3. Lectură completă. Analiză stilistică & hermeneutică (identitatea personajelor; scenarii mitice / fabuloase; visul chimeric; eros şi moarte; fantasme adolescentine; anima şi animus; catabaza Luceafărului; transfigurările; chipul inefabil; colocviul angelic; metaforele apoteotice; idila pedestră; Afrodita ourania şi Afrodita pandemos; analiză onomastică; metafora cinegetică; zborul cosmic şi tablourile siderale; viziuni cosmogonice; „colocviul” divin; lirica gnomică; alternative la eros; ironia supremă; sublimarea blestemului; apolinic şi dionisiac; triunghiul, cercul şi sfera; pesimism şi scepticism) | 4 ore

4. Addenda ∙ 4.1. Proiecţie materiale video (eminescologie) (prima producţie cinematografică dedicată lui M. Eminescu [de Octav Minar]) ∙ 4.2. Colocviu | 1 oră

III ∙ Sumar Documente Video / pachet în vânzare

Document 1 ∙ Premise teoretice și metodologice | 56 min.

Document 2 ∙ Evoluția spre momentul Eminescu: literatura română veche, literatura clasicizantă, Preromantismul | 1 oră 53 min.

Document 3 ∙ Introducere în Romantism. Romantismul românesc | 2 ore 6 min.

Document 4 ∙ Introducere la Mihai Eminescu | 1 oră 40 min.

Document 5 ∙ Luceafărul: o introducere „clasică” la o operă romantică | 4 ore 12 min.

IV ∙ Fundament Bibliografic

1.1. Doina Curticăpeanu, Orizonturile vieţii în literatura veche românească, Minerva, Bucureşti, 1975; Mihai Moraru, Eminescu şi vechiul scris românesc, în De nuptiis Mercurii et Philologiae, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997; Mircea Anghelescu, Preromantismul românesc, Cartea Românească, Bucureşti, 1971; Paul Cornea, Originile romantismului românesc [1972], Cartea Românească, Bucureşti, 2008 | 1.2. Élisabeth Décultot, „Les pérégrinations européennes du mot romantique”, în Critique, nr. 6 (745-746), pp. 456-466; Virgil Nemoianu, Îmblânzirea Romantismului [1984], trad. A. Florea & S. Aronescu, Minerva, 1998; Dumitru Popovici, Romantismul românesc, Ed. Tineretului, Bucureşti, 1969; Elena Tacciu, Romantismul românesc. Un studiu al arhetipurilor, vol. 1-3, Minerva, Bucureşti, 1982-1987; Tudor Vianu, Junimea, în Istoria literaturii române moderne [1944], Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971; Zigu Ornea, Junimea şi junimismul, Eminescu, Bucureşti, 1975; Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Eminescu şi Romantismul german [1986], ed. de D. Irimia, Nicodim Caligraful, Putna, 2016.

2.1. G. Călinescu, Viaţa lui Mihai Eminescu [1932], Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2002; Augustin Z. N. Pop, Contribuţii documentare la biografia lui Mihai Eminescu, Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1962; Ilina Gregori, Ştim noi cine a fost Eminescu? Fapte, enigme, ipoteze, Art, Bucureşti, 2009; ***, Maladia lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor, Fundaţia pt. Ştiinţă şi Arte, Bucureşti, 2015 | 2.2. Perpessicius (i.e. D. P. Panaitescu), Eminesciana [1971], Junimea, Iaşi, 1983; Petru Creţia, Testamentul unui eminescolog, Humanitas, Bucureşti, 1998 | 2.3. Iulian Costache, Eminescu. Negocierea unei imagini. Construcţia unui canon, emergenţa unui mit, Cartea Românească, Bucureşti, 2008; Ioana Both (ed.), Mihai Eminescu poet naţional român. Anatomia unui mit cultural, Dacia, Cluj-Napoca, 2001; Constantin Cubleşan, Eminescu în conştiinţa critică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994 | 2.4. G. Călinescu, Opera lui M. Eminescu [1935-1936], în Opere, vol. 12-13, Minerva, Bucureşti, 1970; Tudor Vianu, Tudor Vianu despre M. Eminescu, ed. V. Lungu, eodem, 2009; Ioana Em. Petrescu, Mihai Eminescu. Modele cosmologice şi viziune poetică, Minerva, Bucureşti, 1978; Allain Guillermou, Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu, trad. G. Bulgăr & G. Pârvan, Junimea, Iaşi, 1977; Mihai Zamfir, Mihai Eminescu. „Icoana romantică”, în Scurtă istorie: panorama alternativă a literaturii române, vol. 1, Polirom – Cartea Românească, Bucureşti – Iaşi, 2011.

3.1. – 3.3. Petru Creţia, Constelaţia Luceafărului. Sonetele. Scrisorile, Humanitas, Bucureşti, 1994; Dumitru Caracostea, Simbolul suprem, în Arta cuvântului la Eminescu [1938], Junimea, Iaşi, 1980; Rosa Del Conte, Refuzul Demiurgului, în Eminescu sau despre absolut, ed., trad., pref. A. Papahagi, Dacia, Cluj-Napoca, 1990; Rodica Marian, Lumile Luceafărului, Remus, Cluj-Napoca, 1999; Nicolae Manolescu, Vocile lirice în Luceafărul, în Teme, vol. 1, Cartea Romănească, Bucureşti, 1971; Gheorghe Bulgăr, „Evoluţia stilului poetic în variantele Luceafărului”, în Studii eminesciene, Ed. pt. Literatură, Bucureşti, 1965.

————–

Cursul cuprinde 5 înregitrări video cu o durată cumulată de 10 ore și 47 min.

După achiziționarea cursului și primirea confirmării plății (prin card sau ordin de plată), în maxim 24 de ore, veți primi un link către înregistrările cursului.

Accesul la înregistări este permis exclusiv persoanei care achiziționează cursul pentru o perioadă de 4 săptămâni. În acest sens, avem rugămitea să ne furnizați la înscriere adresa dumneavoastră de gmail.

Așteptăm întrebările cursanților pe adresa [email protected], răspunsul din partea lectorului urmând să fie disponibil și pe pagina cursului.