Descriere
Misterele activității bancare și ale crizelor economice
John Taylor Gatto spunea undeva că între deficiențele majore ale sistemului educațional contemporan se numără și aceea că nu îi pregătește pe tineri să înțeleagă și să se descurce în marile sisteme sociale care le vor marca, direct sau indirect, viața după școală: armata, biserica, poliția, fiscul, sistemul medical, parlamentul, guvernul, sistemul judiciar și în general autoritățile centrale, asociațiile de locatari, autoritățile locale, sistemul de pensii etc. În astfel de sisteme nestudiate și neînțelese, tinerii, altfel intens școlarizați, ajung ulterior în bună măsură cetățeni captivi. Cam ca niște veritabili hamsteri, agitându-se neputincioși și angoasați în roțile diverselor structuri sociale, la mila Domnului, în concurență și ea cu eforturile de tip antreprenoriat politic ale celor care, înțelegând sistemele, vor să le folosească pentru a trăi, vorba lui Frederic Bastiat, pe seama celorlalți.
Unul dintre aceste sisteme este și cel monetar-bancar. Astăzi aproape toată lumea are un card bancar de debit (și un cont bancar aferent); multă lume are credite ipotecare sau imobiliare sau de consum; mulți au (prin străinătăți) venituri în alte valute decât leul etc. Așa încât, fenomene precum inflația, cursul de schimb sau rata dobânzii le afectează cât se poate de direct avuția, veniturile și nivelul de trai. E, prin urmare, un semn de minorat intelectual (dar nu numai), a nu înțelege cât de cât cadrele în care se determină sau se formează aceste fenomene și magnitudini economice.
Programul Misterele activității bancare și ale crizelor economice le propune participanților parcurgerea și discutarea a două texte clasice ale tradiției austriece de analiză economică: Murray N. Rothbard, The Mystery of Banking și colecția editată de Richard M. Ebeling, intitulată The Austrian Theory of the Trade Cycle (cu texte scurte și la obiect din Mises, Rothbard, Hayek, Haberler și Garrison).
The Mystery of Banking este una dintre cărțile subestimate și sub utilizate ale lui Murray Rothbard. Așa cum Ce le-a făcut Statul banilor noștri? este probabil cea mai bună introducere în tema monedei, cartea aici propusă este cea mai scurtă și sigură rută de a înțelege, în interconectarea lor, banii, băncile comerciale și banca centrală. Subtilitățile greu accesibile ale teoriei monetare cumulate cu tehnicalitățile cu iz magico-tehnocrat ale activității bancare (ambele ridicate la pătrat când vine vorba de instituția modernă a băncii centrale) fac din acest domeniu un tărâm neprietenos, ostil. Iar opinia publică față cu el un tărâm fertil pentru neînțelegeri, mituri, erori mai mult sau mai puțin grosolane, laolaltă cu supărări când nu e cazul și cu totală lipsă de supărare acolo unde ar fi cazul. Ca în toate domeniile în care a scris, și-n acesta – poate mai ales în acesta – Rothbard vântură rapid ceața care obscurizează peisajul, punând repede și temeinic bazele înțelegerii banilor și a pieței pe care se formează prețul lor, adică puterea de cumpărare a banilor, prin jocul clasic între cererea și oferta de bani (la rândul lor, simplu și clar tratate și explicate). De asemenea, activitatea bancară este și ea explicată pornind de la operațiunile pure care-i dau sens (depozitarea și intermedierea de credit), dar și amestecarea acestora în formula contemporană de funcționare a sistemului, care poartă numele – cumva tabu – de rezerve fracționare. Cum acest tip de activitate bancară are probleme inerente de stabilitate și viabilitate, Rothbard are pregătit gata terenul de introducere a noțiunii de bancă centrală, care devine astfel instituție și pas logic necesare în viabilizarea sistemului. Dacă v-ați pus vreodată întrebări de tipul: trebuie necesarmente să existe o bancă centrală? dacă da, de ce anume? dacă nu, de ce au mai apărut, totuși? și, până la urmă cum au apărut primele și principalele bănci centrale? – atunci cartea lui Rothbard este locul unor răspunsuri clare, inteligibile și simple (în cel mai bun sens al cuvântului). Ea are de asemenea și multe alte discuții utile pe care nu e locul să le inventariem exhaustiv aici, dar care pot lumina semnificativ înțelegerea unor fenomene de la Bitcoin până la recent mult discutatul ROBOR.
Un beneficiu – inițial colateral, ulterior poate chiar central – al discuțiilor despre bani și activitate bancară este înțelegerea cauzelor crizelor economice din economia modernă. Cea mai coerentă explicație a fenomenului este, după părerea noastră, cea a Școlii Austriece. De aici și ce-a de a doua propunere din cadrul programului de mentorat: The Austrian Theory of the Trade Cycle (ed. Richard Ebeling). Din această perspectivă, la baza fenomenului modern al ciclurilor de afaceri nu stă nici lăcomia, nici vreo ciclicitate inerentă funcționării naturale a economiei (soluția comodă, și frauduloasă, prin care transformăm dilema în lămurire și întrebarea în propriul său răspuns) ci expansiunea creditului. Adică o ofertă de credit peste economisirea reală a populației. Discuțiile despre bani și bănci anterioare sunt în măsură să ne lămurească cum anume se întâmplă acest lucru. Descrierea acestei expansiuni – prin natura lucrurilor – nesustenabile a creditului, laolaltă cu implicațiile ei în structura producției și cu deznodământul inevitabil constituie substanța teoriei crizelor economice ciclice. Și poate că discutarea acestei teme este cu atât mai oportună, cu cât tot mai multă lume vorbește de iminența unei noi crize la nivel global.
Bibliografie obligatorie:
- Murray N. Rothbard, The Mystery of Banking, disponibilă on-line, audiobook în engleză, carte în engleză
- Richard M. Ebeling (editor), The Austrian Theory of the Trade Cycle and Other Essays disponibilă on-line
Bibliografie suplimentară:
Recenzii
Nu există încă recenzii.