Descriere
Program de mentorat – Etica libertății (Murray N. Rothbard)
În această toamnă, la Academia Privată vă propunem un program de tip mentorat pe baza Eticii libertății, tratatul etico-filozofico-politic al lui Murray N. Rothbard, ultimul titan al Școlii Austriece de economie și de asemenea, una dintre cele mai importante figuri ale renașterii liberalismului clasic sub forma libertarianismului din a doua jumătate a secolului XX.
Etica libertății (1982) este prima expunere sistematică a bazelor unei ordini non-etatice (ordini a proprietății private pure), în prelungirea încercării de secol XIX a lui Gustave de Molinari (De la production de la sécurité, Journal des Economistes, 1849) și a propriilor sale contribuții anterioare, în special Manifestul libertarian (For A New Liberty. The Libertarian Manifesto, 1973). Contribuția fundamentală a lucrării este conceptul de agresiune (cu pandantul său, non-agresiunea), definit ca inițiere a violenței. Non-agresiunea se bazează – la Rothbard – pe proprietatea de sine (selfownership) și pe aproprierea originară (homesteading), alte două concepte pe care cartea le pune intensiv la lucru și a căror înțelegere temeinică o facilitează și pe care autorul le consideră indispensabile pentru libertatea persoanei, la rândul ei înțeleasă ca precondiție pentru înflorirea acesteia și totodată ca cel mai înalt scop politic. Derivând consecvent implicațiile acestor principii, Rothbard ajunge să descrie (și chiar definească) statul ca „agresiune instituționalizată” găsind ca problematică orice formă de acțiune etatică. Ordinea socială naturală, firească este astfel compatibilă numai cu instituții non-agresive, și presupune respectarea fără rest a drepturilor de proprietate privată legitimă. Cartea explorează multiple aplicații și/sau implicații ale acestor idei fundamentale (de la chestiuni mai triviale precum mita sau boicotul, până la probleme mai spinoase precum drepturile copiilor sau situațiile limită/de viață și de moarte (lifeboat situations)). De asemenea, ea oferă și critici sistematice ale viziunilor etico-politice liberale ale unor autori consacrați, precum Isaiah Berlin, Friedrich Hayek, Robert Nozick sau Ludwig von Mises, laolaltă cu un amplu și sever rechizitoriu al utilitarismului.
Cartea lui Rothbard este foarte utilă chiar și pentru cei care finalmente nu îi împărtășesc analiza. De pildă, una din cele mai solide apărări ale statului de drept contemporan ar fi de a demonstra că, în limitele sale legitime, nu este agresiv, ci defensiv (în termeni rothbardieni). Sau, alternativ, de a demonstra că se poate apăra argumentativ cu rațiuni suficiente necesitatea – pentru ordinea socială – nu doar a violenței defensive legitime, ci chiar a unui minim de agresiune. Sau, cel puțin – așa cum a încercat Robert Nozick în Anarhie, stat și utopie (1974) – inevitabilitatea apariției statului (unui „grăunte” de agresiune instituționalizată) pornind de la un moment zero, de tip rothbardian, al ordinii proprietății private pure. Prin analiza lui Rothbard se poate face o bună introducere pentru înțelegerea tuturor gânditorilor care s-au exprimat în materia filozofiei politice, de la Aristotel la John Rawls. De asemenea, tratarea problemelor de filozofie politică în termeni praxeologici (sau de acțiune umană), pe urmele maestrului său Ludwig von Mises, face abordarea realistă, alertă la constructe imaginare ingenioase filozofic și utile dacă sunt utilizate prudent, dar care pot trimite pe cărări greșite dacă sunt luate drept materia principală a filozofiei politice (de tipul contractului social, stării de natură sau vălului ignoranței).
Din perspectivă duhovnicească, volumul rothbardian poate fi privit și ca o explorare sistematică, geometrică – idiosincratică chiar – a poruncii „să nu furi”. Chiar dacă în tradiția patristică dreptatea înseamnă de cele mai multe ori „toată dreptatea”, deci întregul cor al virtuților armonios îmbinate sub auspiciile dragostei, discernământului și smereniei, este utilă și explorarea parțială a fiecărei virtuți în parte, căci dependența de pachetul complet nu le desființează (ci doar face aplicarea lor dependentă de discernământ, sau dreaptă socoteală). Oricum, cu Rothbard putem înțelege că de multe ori tâlharii se ascund în locuri aparent onorabile, iar personaje aparent reprobabile sunt mai degrabă oameni cinstiți.
Cartea va fi parcursă în porții de cca 30 de pagini în 10 întâlniri, o dată la două săptămâni (luni, 18:30 – 21:00). Numărul maxim de participanți este opt. Înregistrarea cursului este disponbilă participanților pe youtube pentru 2 săptămâni.
Recomandări de lectură:
Murray Rothbard, Etica libertății, disponibilă aproape integral la https://mises.ro/75/etica-libertaii
Murray Rothbard, Manifestul liberal, disponibil parțial la https://mises.ro/281/manifestul-liberal (în special capitolul 3, Statul)
Walter Block, Libertarianism și libertinism, disponibil la https://mises.ro/174/libertarianism-i-libertinism
Gerard Casey, Murray Rothbard, https://www.amazon.com/Murray-Rothbard-Conservative-Libertarian-Thinkers/dp/1441100792
Recenzii
Nu există încă recenzii.