Logos și Nomos sau raportul dintre religie și statul de drept

Categorie: Domenii: Lector: Mihail Dinu

Descriere

Logos și Nomos sau raportul dintre religie și statul de drept

La început a fost Cuvântul. Dar apoi s-a născut Norma. Legea lui Dumnezeu și legile oamenilor au început în congruență. Primind poruncile și întreaga lege (Tora), creația și-a manifestat „chipul și asemănarea” față de Creator inclusiv prin capacitatea de a legifera. Dar poate că una dintre consecințele păcatului originar este și coerciția cu care fiecare societate își subjugă membrii. Obligația („vinculum juris”) împrumută, astfel, dihotomia ființei umane: raportarea deopotrivă la Dumnezeu și la Cezar. Și pentru ca scindarea să fie cu atât mai evidentă, aflăm că „Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va lipi şi pe celălalt îl va dispreţui”. Care este, prin urmare, raportul dintre religie și statul de drept? A înfrânt creștinismul opoziția statală ce s-a manifestat încă de la nașterea noii religii milenare? La ce (Cine) ne raportăm în prezent, individual și ca societate: Nomos sau Logos?

Iată doar câteva dintre întrebările care își caută răspunsurile pe parcursul întâlnirii noastre.

1. Interferența laic-ecleziastic în perioada de început a creștinismului

Paradigme nou-testamentare (cu titlu exemplificativ):

  • Recensământul care a determinat nașterea Mântuitorului în Betleem
  • „Dați Cezarului cele ce sunt ale Cezarului și lui Dumnezeu, cele ce sunt ale lui Dumnezeu”
  • Procesul lui Iisus – contextualizare din perspectiva juridică
  • Faptele Apostolilor și „încadrările juridice”

2. Principale repere istorice ale confluenței laic-ecleziastic

  • Începuturile creștinismului
  • Evul Mediu
  • Renașterea
  • Iluminismul
  • Revoluția industrială
  • Epoca modernă

3. Statul, Biserica și credința religioasă în contemporaneitate

  • Distincția instituțională („Statul Român” și „B.O.R.”)
  • Distincția personală („Autoritățile” și „Credința”)
  • Dobândirea prin naștere a cetățeniei și a religiei; liberul arbitru privind deciziile din maturitate
  • Apatrizi și atei
  • Identitatea fluctuantă a „Cezarului contemporan” raportată la veșnicia lui Dumnezeu
  • Drepturile Statului – cerințe legitime și cerințe abuzive
  • Obligațiile Statului – legitimitate și coerciție
  • Drepturi și obligații în raportul om-Dumnezeu
  • Umanitatea – se pot distinge nu doar obligații față de Creator, ci și drepturi?
  • Divinitatea – se pot distinge nu doar drepturi față de creație, ci și obligații?

Bibliografie selectivă:

  • Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2008
  • Pr. Prof. Univ. Dr. Liviu STAN, Biserica si dreptul. Studii de drept canonic ortodox. Teologia dreptului, Editura Andreiana, Sibiu, 2009
  • Pr. Prof. Univ. Dr. Liviu STAN, Biserica și dreptul. Studii de drept canonic ortodox. Probleme canonice actuale, Editura Andreiana, Sibiu, 2014
  • Pr. Nicolae RUSU, Repere istorice în dezvoltarea relaţiilor din Stat şi Biserică la români, Editura Andreiana, Sibiu, 2015.

Informații suplimentare

Tip produs

Portofoliu cursuri

Domeniu

Drept, Teologie

Lector

Mihail Dinu

Recenzii

Nu există încă recenzii.

Fiți primul care adaugă o recenzie pentru “Logos și Nomos sau raportul dintre religie și statul de drept”

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Informațiile personale completate de dumneavoastră în formularul de răspuns (cu excepția adresei de e-mail) vor fi publicate pe site, fiind moderate de Academia Privată. Dând click pe butonul de mai jos "Trimiteți comentariul" vă dați acordul pentru prelucrarea datelor furnizate în termenii menționați. Pentru detalii vă rugăm să consultați politica noastră de prelucrare a datelor cu caracter personal. Vă mulțumim.

Ștergeți comentariulTrimiteți comentariul

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.