Cronica unui asasinat instituțional – Cazul pieței americane a serviciilor medicale

Descriere

Cronica unui asasinat instituțional – Cazul pieței americane a serviciilor medicale

Neîndoios, există în societatea de astăzi o credinţă larg împărtăşită în ceea ce am putea numi “menirea naturală a statului”. Pe de o parte, majoritatea oamenilor susţin diferite politici guvernamentale pentru că ei cred cu adevărat că guvernul trebuie să rezolve problemele sociale. Numai rareori iau în calcul şi posibilitatea că guvernul ar putea fi cauza acestor probleme sau că intervenţia acestuia le agravează.

Pe de altă parte, credinţa larg răspândită în menirea naturală a statului este dublată de credinţa la fel de larg răspândită în slăbiciunea intrinsecă a pieţei libere, în sensul că:

• sistemul bazat pe piața liberă nu poate apărea sau persista pentru că anumiţi oameni vor avea întotdeauna atât stimulentul cât şi abilitatea de a folosi forţa împotriva celorlalţi;
• şi chiar dacă societatea ar lua naştere într-o lume complet liberă, fără stat, grupuri aflate în competiţie vor forma în cele din urmă un guvern coercitiv;
• astfel că, în lipsa monopolului guvernamental asupra folosirii forţei, grupuri aflate în competiţie care pot coopera pentru a soluţiona disputele ar putea la fel de bine să comploteze pentru exercitarea coerciţiei;
• ca atare, e improbabil ca o societate liberă să supravieţuiască, și aceasta datorită a ceea ce poate fi numit „paradoxul cooperării”: unii oameni vor fi întotdeauna capabili să coopereze îndeajuns de mult încât să se constituie în grupuri prădătoare ce se vor impune prin forţă pentru a extrage venituri şi bogăţie de la restul populației;
• iar acest lucru reprezintă o caracteristică de neevitat a unei societăți non-statale, fapt pentru care intervenția guvernamentală și ordinea legitimă impusă de stat sunt imperativ necesare.

Cursul pe care îl propunem avansează o perspectivă sensibil diferită: piețele libere și cooperarea socială voluntară în general sunt elementul cheie în crearea factorilor comportamentali decisivi – precum încrederea – pentru ca societățile să poată funcționa corespunzător. Ele sunt cele care facilitează afirmarea și consolidarea lumii civilizate, între pilonii căreia se află și performanța economică. Lăsate să funcționeze liber de orice intervenție guvernamentală distorsionantă, piețele duc inclusiv la creşterea nivelului de încredere al indivizilor, facilitând astfel relaţiile inter-umane şi sporind coeziunea socială.

În sprijinul unei astfel de înțelegeri a stării de lucruri, cursul pe care îl propunem se bazează pe fapte și dovezi istorice. În acest sens, el urmărește, cronologic, evoluția în ultimii 150 de ani a pieței serviciilor medicale din Statele Unite și devoalează mecanismele intime prin care:

• piața liberă a serviciilor medicale de pe la mijlocul secolului al XIX-lea (când asistența medicală se baza pe sistemul medicilor privați de familie, care-și alocau cea mai mare parte a timpului lor pentru consultarea și cunoașterea îndeaproape a pacienților, percepând tarife scăzute, aflându-se într-o competiție liberă pe piața prestării de servicii medicale – medici alopați, medici homeopați, medici chiropracticieni specializați în tehnica preso-puncturii, farmaciști, moașe, surori medicale);
• a fost ulterior treptat sugrumată (până spre primele două decenii ale secolului al XX-lea) prin complotul pus la cale de grupurile de interese ale medicilor alopați (ce urmăreau, pe de o parte, limitarea exercitării profesiunii de către concurenți – homeopații, osteopații, chiropracticienii, farmaciștii, moașele, surorile medicale – și, pe de altă parte, restricționarea ofertei de servicii medicale pentru ridicarea artificială a nivelului tarifelor acestora – prin restricționarea severă a accesului la sistemul educațional medical prin limitarea semnificativă a numărului instituțiilor de învătământ medical acreditate, și obținându-se astfel reducerea masivă a numărului elevilor și studenților admiși anual în cadrul școlilor medicale acreditate);
• pentru a fi în cele din urmă metamorfozată în actuala structură de monopol medical etatist-corporatist. O structură ce combină simbiotic funcția de monitorizare a statului (exercitată prin corpul de birocrați medicali federali și statali), cu atribuțiile de reglementare și control ale rețelei de instituții girate de medicii alopați (American Medical Association, Federația Consiliilor Medicale statale și Consiliile statale ale examinatorilor-licențiatori medicali), cu activitatea comercială a unor entități corporative private ce beneficiază de un regim privilegiat în relațiile cu autoritățile medicale mai sus menționate (anumite companii de asigurări medicale, anumite rețele farmaceutice, anumite firme producătoare de medicamente, anumite lanțuri de spitale). Un monopol medical ce și-a consolidat și întărit puterea de-a lungul întregului secol XX, capabil în prezent să neutralizeze acțiunea oricărui competitor ce atentează la hegemonia sa.

Lecția centrală, cu reprezentativitate generală, pe care cusul încearcă să o extragă din cazul pieței medicale nord-americane este însă următoarea:

• atâta timp cât complotul pus la cale de grupurile de interese (ale medicilor alopați) s-a realizat prin-forțe-proprii (adică din interiorul mecanismelor de funcționare ale pieței libere), el a eșuat,  iar piața și-a dovedit capacitatea genuină de a-și prezerva buna funcționare chiar și în condițiile apariției unor perturbații activate ”din interior” (endogen) de către unii dintre participanții pe piață (în cazul nostru, medicii alopați);
• însă, atunci când acest complot a beneficiat și de intruziunea forței coercitive a statului, el a dus în cele din urmă la instituirea monopolului medical etatisto-corporatist.

Ceea ce înseamnă că nu ”paradoxul cooperării” sau alți pretinși factori endogeni ai funcționării libere a piețelor duc la capotarea lor, ci acțiunea distorsionată generată de intruziunea unor factori perturbatori induși ”din exterior” (exogeni), cum este prin excelență  intervenția guvernamentală.