Români fotografiind Europa. O incursiune în albumul de călătorie

Categorie: Domeniu: Lector: Cristina Irian

Descriere

Români fotografiind Europa. O incursiune în albumul de călătorie

Practici de construcție a narațiunii vizuale în albumul fotografic de călătorie în străinătate din România în secolul al XX-lea

Prin acest curs ne propunem să prezentăm câteva practici de construcție a narațiunii vizuale în albumul fotografic de călătorie în străinătate din România în prima jumătate a secolului al XX-lea și în perioada comunistă, comparativ cu alte tipuri de albume, cât și să formulăm o ipoteză asupra surselor privirilor subiective ale acestor călători români. Vor fi aduse în discuție patru albume de fotografie de călătorie în Europa din anii 1930-1940 respectiv, trei albume de călătorie din perioada 1960-1980 ale unor grupuri de români.

Pentru a pregăti parcurgerea și analiza fondului de imagine ales, vom prezenta cadrul teoretic, împreună cu o scurtă istorie a apariției obiectului album de fotografie de călătorie în contextul socio-cultural al fiecărei epoci de referință.

Vom descrie ulterior conform structurii teoretice propuse, fiecare album în parte, ipotezele de încadrare în perioada istorică și experiența narată ce reiese din paginile acestuia. Vom parcurge hărțile urmate de călători și vom desfășura împreună o analiză a caracteristicilor vizuale ale fondului „imagine” prezentat, cât și a caracteristicilor fizice ale obiectului ”fotografie” folosit în conceperea albumului. Vom discuta câteva particularități legate de originile privirii subiective din narațiunea vizuală de călătorie „din Est către Vest” având în vedere contextul istoric al călătoriei, prin tandemurile: acasă – străinătate, spații imaginate – spații reale și temele vizuale de acasă – propriile descoperiri.

În ultima parte a cursului, vom călători direct în timp și spațiu. Vom face o vizită familiei domnului Alexandru Mihăilescu, posesor al unei valoroase colecții de familie de fotografie, documente, albume de fotografie de familie, de eveniment și de călătorie din perioada 1900-1947. Vom afla povestea în cuvinte și imagini a familiei dumnealui, o parte din povestea familiilor Casei Racovitză-Cesianu-Miclescu-Florescu.

De asemenea, vom viziona în premieră diapozitive dintr-o călătorie în străinătate din anii 1970, cu explicații venite direct de la autorul fotograf, ec. Vasile A. Marinescu, vocea provenind din arhiva de sunet a familiei. Proprietarii arhivei de fotografie, documente, ne vor introduce în contextul epocii, ne vor povesti despre economistul și fotograful Vasile A. Marinescu și cluburile de fotografie. Cezar Popescu, restaurator de imagine și sunet, cunoscut pentru recuperarea arhivei Costică Acsinte, ne va arăta care este lungul drum spre digitizarea unei colecții de fotografie.

Pe parcursul acestui demers, cursanții se vor familiariza cu istoria fotografiei și a albumului fotografic, vor învăța să „citească” un album fotografic de călătorie, să analizeze narațiunea vizuală conținută de acesta și să o plaseze în context socio-cultural și istoric. De asemenea, vor intra în contact direct cu proprietarii unor colecții private, cu „istoria vie” și cu o parte din cultura materială din acest domeniu.

1. Introducere. Fotografia și albumul fotografic. Când, unde și de ce?

  • Înainte de fotografia tip „Carte de visite” (André Adolphe Eugène Disdéri – 1854)
  • Carte de visite” și atelierele din România – fotografi celebri
  • Albumul fotografic: de la familie (1860) la călătorie, ieșirea din casă
  • Context: Europa – America. Progresul – mașina, trenul, Kodak moment (1888), Brownie și Roll film, timpul de loisir și călătorie (1900)

Albumul fotografic – taxonomii

I. Tipuri de narațiuni vizuale:

  • De familie
  • De eveniment (privat/public)
  • De călătorie
  • De muncă/profesii
  • Souvenir/ oraș, eveniment
  • De război

Notă: există albume cu note scrise de autori (albumul povestit)

II. Materialitatea albumului. Format fizic și condiționarea construcției memoriei:

  • Carton perforat – constrângeri (construcții șablon)
  • Carton neperforat – liber (construcții bricolaj)
  • Autocolant, plastic cu plic standard

III. Destinație

  • Persoane/spațiu – bunuri mobile, circulate
  • Privat
  • Publi

IV. Relația Persoane/Timp

  • Familia ca grup/termen lung nedefinit
  • Copilăria/adolescența/termen mediu definit (adolescența cu precădere după anii 1950, ex. album de călătorie prin România al unui copil)
  • Eveniment nuntă/vizită/termen scurt
  • Călătorie/termen scurt/mediu
  • Munca/ termen mediu – lung

 

2. Albumul fotografic de călătorie. Când și de ce?

Împărțirea timpului. Timpul de acasă. Timpul din străinătate

  • Timpul de loisir – se iese din casă/ din mediul familial cu familia și prietenii
  • Efervescența progresului – Tehnologia și Publicitatea ne trimit în călătorie
  • Albumul de călătorie este un produs al „activităților sociale moderne”, fotografia se consacră în tandem cu dezvoltarea turismului a loisir-ului. (Sontag:17)

 Albumul: Obiect povestitor cu putere de acțiune asupra memoriei

  • Explorator? Turistic?– întâlnirea cu celălalt, spațiul celuilalt
  • Construirea narațiunii imaginate pentru cei de acasă
  • Dovadă materială în formulă imaginată
  • Ansamblul de imagini devine expresia fizică, dovada materială a unui drum parcurs, a unei experiențe trăite, fiind în același timp o formulă imaginată de fotograful autor (sau grup de autori), printr-un demers de selecție a imaginilor, fotografiilor, hărților, a altor elemente materiale expuse privirii.

Album de călătorie. Cum se citește? Informații conținute și analiză

Informații

  • Încadrare istorică, geografică, culturală

Descriere album

  • Obiect, imagini obiect,
  • Compoziția paginii,
  • Conținut imagini/ încadrări, pondere om/peisaj/ieșire din peisaj
  • Descriere album – personaje, gesturi
  • Privirea, Narațiunea, Gesturile

Surse ale privirii. Cine privește peste umărul fotografului călător?

  • Cuvântul scris și spațiul imaginat
  • Însemnări de călătorie în străinătate – priviri intime (cel puțin două analize de însemnări din jurnale – Irina Procopiu și Cornelia Blaga Brediceanu)
  • Romanul istoric – priviri oficiale
  • Imaginea tipărită văzută
  • Lucrări de artă – copii/ficțiuni (veduta, priveliște/capriccio, ficțiune cu monumente)
  • Albumul de souvenir – priviri standard
  • Albumul de explorator – arheologie, istorie – priviri științifice
  • Obiecte souvenir pe care migrează imaginile de călătorie
  • Hărțile culturale, geografii simbolice

 

3. Privirea subiectivă a călătorului. Alegerea spațiilor și a momentelor fotografiate. Cadrul teoretic

Privire subiectivă – construcție culturală. Albumul este o alegere, o variantă a lumii în care s-a călătorit.

Albumul de călătorie descoperă, acoperind în același timp experiențe vizuale și emoții

  • Alternanța acoperire/descoperire, selecția a ceea ce este fotografiat spre a fi privit odată reîntors în mediul familial, face parte dintr-o construcție culturală. (Berger: 67). Acest fapt ține de o situație socială specifică, de viața fotografului (narator), o justificare, un experiment, un mod de a explica lumea, o carte, un ziar, o expoziție”. (Berger: 67)

Fotografia văzută de privitor este rezultatul a cel puțin două alegeri

  • Fotograful amator este cel care alegeceea ce dorește să fotografieze. Alegerea sa, spune Berger (Berger: 66) este, însă, o construcție culturală. „Construcția o reprezintă modul său de citire a unui eveniment”. La fel, spune același autor (Berger: 67) „actul de a alege acele fotografii legate de un eveniment care vor fi văzute de ceilalți este parte a unei construcții culturale. Alegerea este legată de un anumit context, de viața personală a fotografului actant”, în cazul fotografiei de călătorie.

Construcția de embleme private

  • Narațiunea vizuală cuprinsă între paginile albumului de călătorie este expusă spre a fi consumată în mediul privat. Acest fapt comportă consecințe în formularea vizuală, dar și în limbajul scris folosit de narator/naratori.
  • Aceștia suntem noi, aici: Fotografia de familie se instaurează ca un demers privat de construcție a unei embleme private. (Bourdieu:51)
  • Noi am fost acolo și ne vezi aici: În călătorie se caută o formulă proprie de prezentare a experienței dar și de afirmare a statutului social. fotografiile cuprind în ele lumea și în același timp au nevoie să fie cuprinse, ele fiind lipite în albume. Albumele au constituit modalitatea consacrată de aranjare (și, de obicei, de micșorare) a fotografiilor, garantându-le longevitatea”. (Sontag:13)

Sursa privirii către vest. Turiști, călători? Jurnalele de călătorie

  • Cine ajunge mai întâi în Vest? Călătorul sau propria imaginație? „Literatura de călătorie occidentală inventase deja locurile de văzut, prezentându-ne Apusul sub forma unui traseu prescris.” (Mihalache:94)
  • Turistul vizitează, nu remarcă ambianța. „Turistul preferă monumentele și nu oamenii.” (Todorov: 465)
  • Ochiul fotografului amator privește subiectiv, el urmărește hărți culturale și geografii simbolice cu care a intrat în contact mult timp înaintea derulării călătoriei efective, hiperbolizând vizual anumite spații, diminuând spațiul vizual al altora. Cine ajunge mai întâi din Est în Vest? Este călătorul pornit la drum sau propria imaginație? „Literatura de călătorie occidentală inventase deja locurile de văzut, prezentându-ne Apusul sub forma unui traseu prescris.” (Mihalache: 94)

 

4. Studii de caz 1930-1940. Albume – colecții private inedite

Partea 1- Albume de călătorie descriere, analiză

  • 7000 km Europa, 1930 – voiaj cu mașina al unor tineri români (mixt) în Europa
  • Paris, 1937 – voiaj cu mașina al unui grup de români (mixt) la expoziția internațională de la Paris
  • Italia – Spania 1934 – voiaj cu mașina și trenul al unui român, om de afaceri
  • Berlin 1940 – voiaj cu trenul (?) al unor români (bărbați), oameni de afaceri (?)

 

5. Descriere tehnică albume – colecții private inedite

Partea 2- Albume de călătorie descriere, analiză

  • 1968 – voiaj al unui grup de români (mixt) în Europa cu mașina
  • 1969 – voiaj al unui grup de români (mixt) în Europa cu mașina
  • 1970 – 1980 – voiaje ale unui grup de români (mixt) în Europa

 

6. Casa Racovitză-Cesianu-Miclescu-Florescu.

În vizită la o familie de români posesori ai unei colecții de albume de fotografie de familie, de eveniment și de călătorie, vizionare a unor clișee stereo cu fotografii de călătorie. Prezentarea colecției din partea familiei.

Discuție despre materialul vizionat. Cum sunt construite albumele? Ce prezintă clișeele stereo și de ce? Ce tip de narațiuni întâlnim?

 

7. Colecția de fotografie de călătorie și documente din domeniul turismului ec. Vasile A. Marinescu (contribuie la întemeierea ONT)

Vizionarea în premieră de diapozitive dintr-o călătorie și ascultarea înregistrării vocii autorului fotograf. Arhivă restaurată.

  • Discuție cu Cezar Popescu – restaurare imagine și sonor
  • Discuție cu proprietarul arhivei despre economistul fotograf, călătoriile sale, cluburile de fotografie de călătorie din București, România în perioada comunistă

 

Material didactic folosit în sala de curs

Cursanții vor avea posibilitatea să intre în contact direct cu toate aceste obiecte. Vom folosi măști și mănuși de protecție de unică folosință.

  • album de fotografie carte de visite legat în piele, sec XIX – colecție privată
  • fotografie carte de visite – colecție privată
  • albume de călătorie în Europa ale unor persoane din România – colecție private
  • album de călătorie al unui copil în România, anii 1970 – colecție privată
  • albume de tip souvenir – colecție private
  • obiecte souvenir cu imagini de călătorie – colecție private
  • diapozitive – colecții private

Cursurile practice – ultimele două sesiuni – va fi vizionat direct materialul din cele două colecții private.

 

Bibliografie selectivă:

Anghelescu, M. (2015) Lâna de aur. Călătorii și călătoriile în literatura română. București: Cartea Românească.

Berger, J. (2013) Understanding a photograph. London: Penguin Classics.

Bourdieu, P. (ed.) (1965) Un art moyen. Essai sur les usages sociaux de la photographie. Paris: Les édiBons de Minuit.

Brediceanu-Blaga Cornelia (2016). Jurnale 1919, 1936-1939, 1939-1940, 1959-1960. București. Humanitas.

Edwards, E. (2012) Objects of affect: photography beyond the image. The Annual Review of Anthropology, 221-34.

Fischer-Galați, S. (1998) România în secolul al XX-lea. Iași: Institutul European.

Lyons, L.C, Papadopoulos, J.K., Stewart, L.S., Szegedy-Maszk, A. (2005) Antiquity and photography. Early Views of Ancient Mediterranean sites. Los Angeles: J Paul Getty Museum.

Pinotti, A. (2017) Pombo coord. Story telling – Typologies of iconic narrative.  From Image in science and Art, 33-58 Lisboa: Film de Seculo, Edicoes, Sociedade Unipessoal LDA.

Pecican, O. (editor) (2010) România interbelică: Istorie și istoriografie. Cluj Napoca: Editura Limes.

Procopiu, I. (2016) Pagini de jurnal 1891-1950. Iași: Editura Polirom.

Rose, G (2010) Doing family photography the domestic, the public and the politics of sentiment. UK: Ashgate.

Sontag, S. (2014) Despre fotografie, București: Editura Vellant.

Informații suplimentare

Tip produs

Portofoliu cursuri

Domeniu

Cultură

Lector

Cristina Irian

Recenzii

Nu există încă recenzii.

Fiți primul care adaugă o recenzie pentru “Români fotografiind Europa. O incursiune în albumul de călătorie”

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Informațiile personale completate de dumneavoastră în formularul de răspuns (cu excepția adresei de e-mail) vor fi publicate pe site, fiind moderate de Academia Privată. Dând click pe butonul de mai jos "Trimiteți comentariul" vă dați acordul pentru prelucrarea datelor furnizate în termenii menționați. Pentru detalii vă rugăm să consultați politica noastră de prelucrare a datelor cu caracter personal. Vă mulțumim.

Ștergeți comentariulTrimiteți comentariul

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.